Pentru rugăciunile Maicii Domnului şi ale sfântului Ioan Rusul un lucru minunat s-a petrecut la mânăstirea noastră. Moaştele izvorâtoare de mir al Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori de la Aiud au ajuns prin rânduiala lui Dumnezeu şi la noi la mănăstire spre folosul credincioşilor şi spre cinstirea sfinţilor martiri. Ce prilej mai bun s-ar fi găsit decât acesta al prăznuirii Adormirii Maicii Domnului pentru a ne închina moaştelor celor care şi-au dat viaţa pentru ca şi noi să putem slăvi şi mărturisi  liber credinţa cea adevărată. Mai ales că nu prin lucrarea noastră ci în chip minunat s-a rânduit să ajungă sfintele moaşte şi pe ţărmul Dunării, la Giurgiu, în fosta unitate militară care a ajuns mănăstire, un simbol al convertirii, al trecerii de la cele  întunecate ale trecutului la cele luminoase ale lui Dumnezeu.

               Săptămâna trecută obştea mânăstirii a participat la o întâlnire cu mare pustnic Rafail din Caucaz, care a trecut prin România pentru puţină vreme. Bucuria întâlnirii cu un mare nevoitor care a picurat în sufletele noastre prin cuvintele sale dulceaţa traiului cu adevărat iubit de Dumnezeu, a fost sporită de prezenţa la această adunare a sfintelor moaşte de la Aiud pentru care obştea noastră are multă evlavie. Dumnezeu însă a rânduit mai multă bucurie decât ne-am fi imaginat. La finalul întâlnirii care s-a prelungit până noaptea târziu, pentru că părintele Rafail deşi obosit de pe drum s-a nevoit pentru neputinţele  noastre să  răspundă multor  întrebări, sfintele moaşte  au ajuns în grija temporară a  părinţilor din obştea noastră. Ca semn al rânduielii dumnezeieşti, cei care le aveau în grijă cu bucurie au primit să le lase şi credincioşilor din Giurgiu la închinat de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

                Aşa că vă chemăm din suflet să veniţi să vă închinaţi acestor sfinte moaşte prin care însuşi Duhul Sfânt adevereşte martiriul sfinţilor închisorilor, nu odată izvorând mir spre întărirea credinţei şi cinstirea sfinţilor martiri.  Nu trebuie să uităm că pe suferinţele celor care l-au mărturisit pe Hristos în lagăre şi închisori împotriva prigoanei stăpânitorilor întunecaţi ai lumii stă libertatea şi credinţa noastră.

                Acum în aceste vremuri când mulţi se tem că altă prigoană se va porni împotriva lui Hristos şi a Bisericii sale, o prigoană mai ascunsă în care nu violenţa represiunii ci violenţa patimilor va fi cea cu care vor fi  prigoniţi dreptcredincioşii, să avem în minte exemplul celor care, părinţi şi fraţi ai noştri, supuşi caznelor trupeşti, l-au mărturisit pe Hristos în ascuns, în beciurile puşcăriilor, ca şi noi să Îl mărturisim în lumină în faţa tuturor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!